Balurile de toamna...varianta exclusivista (12 Nov 2007)

Saptamana de gratie 5-11 noiembie anul curent a fost plina de evenimente siropoase care merita mentionate si adaugate unei brosuri de mana a 2-a cu si despre....grau expandat, sau poate despre modelarea plastelinei pentru adultii cu deficit de atentie (da, mai nou exista o emisiune dedicata acestei probleme a copiilor...bagati fratilor droguri in ei...sa vedeti ce bine o sa le sada la 20 de ani, generatia viitoare de toxicomani)

Sa trecem peste capitolul scoala – cimitir al tineretii si batranetii si artritei mele si sa ajungem direct la evenimentele asteptate cu multa emotie de tot acest oras de la poalele Tampei. Le vom scrie pe rand in functie de ziua in care au avut loc :D despre meci intr-o alta zi ;)

Vineri – Bal la LeSeNe...

Stim cu totii ca din decembrie 1989 in Romania se presupune ca un anumit curent a fost inlaturat de la putere si oamenii respectivi dusi in fata legii de acesti partizani ai democratiei care au schimbat tabara in ultima clipa. Cum sa nu fii mandru cand stii ca prejudecatiile si indoctrinarea excesiva a fost estompata si oamenii au putut sa inceapa sa gandeasca...sau sa faca exact ce vad la televizor.

Dar, dragii mei, se pare ca nu in toate colturile tarii s-a aflat acest lucru si multi nostalgici cu o mica doza de fanatism inca sunt de parere ca daca un baiat are par un pic mai mare ceva e putred la mijloc. Poate un contract faustic sau cine stie, niste ritualuri obscure desavarsite in niste locatii deosebit de extrem de total de insalubre...si cum o scoala trebuie condusa tiranic si cu o mana de fier astfel de comportamente deviate nu au ce cauta intr-un astfel de cadru.

Revenind din reveria care m-a cuprins cu ambele maini si m-a dat cu capul de toti peretii am ajuns la mirobolanta baraca de lux disc Hacienda. Locul cu pricina nu merita detaliat pentru ca....e un bomba imputita cu suprapreturi grosolane...pe scurtJ. Acolo am stat 2 ore pana au terminat vesnica umilire a bobocilor in concursul de miss si mister...pe urma am asteptat cu ardoare proba de sunet a primei trupe, trupa vocal instrumentala vasluiana Nău mor ( No More de la beveu’). Spiritul acid al trupei si preferinta pentru punk-rock a starnit multe controverse in randurile indoctrinatilor mentionati mai sus...a foarte draga doamna profesoara s-a dus repede repede sa le comunice chitaristilor ca atitudinea lor nu va fi tolerata si se va face sapun de rufe din ei daca vor continua in ritmul acesta....publicul in delir...”busculada”...organizatori care incercau sa opreasca acest macel de proportii. Oamenii inca nu au invatat ca aceste manifestari „prmitive” sunt alegerea facuta de oameni si ei nu trebuie sa se impuna cu violenta lor proprie si cu ura lor neasemuita la adresa tinerilor care gasesc farmecul moshelii si al impingerii intr-un mod haotic si totusi respectuos (J) ) la adresa celui de langa el :P.

Am incercat sa cad la pace dar nu am avut nicio reactie din partea distinsei doamne. Si organizatorii traiau oroarea cu frica unui consiliu de disciplina facut pentru ei in special pentru ca oamenii din alte licee, care s-au strans pentru ca au aceleasi gusturi si porniri animalice au avut nerusinarea sa vina si sa le strice balul.

Dupa acesti tineri energici si plini de invataturi practice a urmat trupa Zob. Acestia nu mai au nevoie de nicio prezentare pentru ca aceasta ar fi oricum de prisos J. Acestia au fost foarte galanti si au spus doar ca publicul sa nu se raneasca...frumos din partea lor. Apreciez de asemenea incurajarea partidului care a sponsorizat si a facut posibil acest bal, si anume PNG (si eu ca si Zob sper sa ia macar 0.01 la alegeri....hai Steaua). Concertul a fost unul de bun augur...a tinut destul...am cantat la unison cu trupa si cu ceilalti flacai fara sperante de viata foarte ridicata. Profesorii au vazut ca nu au soarta de izbanda si s-au intors la cultul personalitatii intr-un colt lugubru al carciumii.

Plecand entuziast si putin infrigurat din cauza diferentei de temperatura brusca. Am mers cu limuzina 31 si desigur am dat de 2 controlori foarte sugubeti si simpatici. Miracolul a facut ca noi sa nu fim prinsi de catre controlor dar o ilustra necunoscuta care calatorea cu noi din pacate nu a avut norocul nostru. Intr-un exces de adrenalina am facut un bilet si am incercat sa i-l pasez...in fine... nu a prea tinut faza si eu regret ca nu am putut sa o ajut si sa fiu un razvratit impotriva sistemului care are la activ inca vreo cateva pacaliri ale maleficului controlor care da tarcoale statiilor si nimeni nu este in siguranta >J.

Sambata: Balul bobocilor Saguna 2007 rocnervos, bautura si spatiu claustrofobic plin pana la refuz

Am ajuns la 1 juma in fata clubului harsh harsh, unde am indurat inca jumatate de ora frigul nemilos si neavand niciun intaritor la noi am fost vizibil frustrati de primirea jalnica a organizatorilor pe care nu ii voi mentiona din cauze obiective :P. Am intrat...am vazut...nu am plecat...am baut....am asteptat...s-a umplut....am asteptat....caldura...programe infantile....o sambata ideala. Primul recital a fost al unei trupe atat de underground incat cred ca saracii au cantat pe intuneric la repetitii si cu vata in urechi...dezolant si totusi unic prin melodia proprie care a macelarit tot ce se poate numi muzica.

A 2 a trupa a mai destins atmosfera tensionata dupa rabufnirea doamnei profesoare care a fost gingasa si i-a intrebat pe cei de la Luna Amara daca ei canta la fel....saraca.....habar nu are pe ce lume traieste si ce fel de trupe a chemat la bal...domnisoara de la voce era foarte :-” carismatica:D...si simpatica de altfel.

Pe urma a fost recitalul The Others, trupa promovata supraomeneste de acest partizan al muzicii bune, acest eu imi dau cu caramida in piept ca meritau sa cante pe scena mare la Stufstock, care miraculos canta mereu in deschidere la Luna Amara de cand s-a format cuplul pe care toti il cunosc. Sa nu fim rautaciosi si,deci la mai mare celorlalti.

Luna Amara a avut un repertoriu de divort, predominand piesele mai lente...mai pentru cuplurile care erau strivite in cei 3 metrii din fata scenei dar cantau cat puteau de tare. Respect ce a facut Luna Amara pana acum in industria aceasta cainoasa dar sa nu li se urce la cap si sa se tina de treaba buna in continuare.

Am uitat sa precizez ca s-a pornit de la absurditatea intrarii pe baza de carnet de note :))....asta da idee stralucita si demna de luat in considerare, dar la care s-a renuntat inca din stadiul de proiect.

Infuzii Bahi-CO-miciene (17 Sep 2007)

Facem ce facem si prosti ramanem. Dar pentru asta mergem la scoala dragii mosului. Pentru asta si pentru ca tara te vrea prost! In fine blogul nu se refera la orientarile mele socio-politice :P. Si in fiecare an, plini de sfiala si de un chef anormal de scoala patrundem in incinta incaperii in care ne desavarsim ca oameni.

Astazi cu zambetul pe buze m-am dat jos din pat dupa o serie mirobolanta de Dumnezei si alte sfinte obiecte de ocara. Ajungand la colegiul mai sus amintit cu o ora mai repede ne-am gandit ca ar fi frumos sa mergem in bomba de peste drum sa bem o ciucalata călâie(e singurul cuvant cu diacritice pentru a fi perceput si de cei mai lenti dintre voi). Desigur cand am ajuns acolo am preferat infuzia de bere si mult fum. Acolo toate erau ca acum 3 luni cand am parasit crasma pentru locuri mai rasarite si mai puternic aerisite. Multa lume, mult alcool, bairam, haus, icoana 3D....clasicele condimente pentru o reuniune cu cantec.

La ora 10 ca niste elevi respectabili (si fosti elevi mai putin respectabili, si catusi de putin curati) am mers in curtea scolii pentru a fila materialul nou venit. La intrarea in sala festiva...surpriza! ce sa fie ce sa fie...plin ochi de parinti care isi vizionau odraslele cu un aer grotesc de superioritate.

Dupa discursurile neschimbate si de prost gust din partea celebritatilor locale ( si nu, nu ma refer la liviu guta desi ar fi fost frumos:D) am asistat la sfintirea scolii si la uralele de nunta pentu viata lunga si alte replici specifice. Ce-i drept ca mirosul din sala dadea foarte mult a biserica. Aer nu prea era si puzderie de lume care face cruci de parca ar fi platiti cum executa corect 5 cruci. Mirosul de tamaie combinat cu hoit tinut in casa timp de 2 saptamani in soare poate expune cea mai apropiata comparatie:P.

La iesirea din Sfantul lacas am ramas cateva zeci de minute in sanctuarul numit adesea cimitir al tineretii....cuiva :P. Dupa o portie buna de ras am decis ca ar fi cazul de inca o infuzie.

Locul ideal si ales prin unanimitate a fost corpul Z al liceului ( da Tudor...de la tine e faza), de asemenea cunoscut drept „Gradina de vara Ziridava”. Combinatia fatala aleasa cu o dificultate ridicata a fost bere cu mici. Despre mici nu mai e nimic de zis...sunt buni atata timp cat nu stii cum facea bucata de carne pe cand haladuia pe strazile/campiile patriei. Aici locul batranilor revolutionari si a betivanilor care si-au ratat ultimul tren care i-ar putea scoate din patima licorilor Bahice a fost luat de noua generatie, viitorul tarii, pramatiile si ticalosii care vor conduce in aproximativ 10-20 de ani...daca nu continua sa bea de parca asta ar fi ultima zi :D. Hai noroc si hai salut bairamul s-a dezlantuit timp de cateva ore bune. S-au spart pahare, sticle si alte obiecte gen „scrumiere” (prietenii stiu ce si de ce,,chiar si de cand si pana cand) ca la orice eveniment de anvergura la romani.

Ma cam doare capul acum si ma cam inteapa ficatul...dar ce mama ma-sii...o viata avem si pe aia o bem J.

Atata vreme cat bautura este din belsug si cheful de viata si, implicit, ciroza sau BTS-uri contactate pe timp de euforie cauzata pe baza de shnapsuri, va veni cu siguranta.

Eu acum ma voi duce sa mai beau ceva ca deja devin maniaco-depresiv in ignoranta mea cu privire la clasa a 12 a si BAC si alte balarii specifice varstei.

P.S.: poza nu are nicio relevanta cu textul dar e atat de profunda incat m-am udat tot doar gandindu-ma la substratul pe care il poate avea.

Atentie! Pentru paranoici poza poate avea mai mult decat un sens si acesta poate fi cel putin nelinistitor. Asa ca la munca putorilor!

Cronica de concert Girls for Christ (19 Aug 2007)

Plictisul general cauzat de plecarea prematura de la mare a fost atenuat azi de bucuria de a il aclama pe Cristi alaturi de fanaticii religiosi prietenosi alaturi de care ma simt bine mereu.

Ca inaite de orice concert respectabil (deh suntem roacheri) am mers sa beau traditionala bericioaica. Am mai reusit sa conving populatie de potentialul fetelor sufletiste din Olanda. Si astfel am pornit spre RECToratul blestemat unde acum nu demult veneau toti satanistii aia nenorociti sa se transforme la concertele lor de descreierati.

Nu mica mi-a fost mirarea cand am ajuns acolo si se dadeau flyere si atmosfera generala era ca la un berar ordinar Ciucas unde ai nimerit la happy hour si vrei sa spargi recordul moldovenilor de langa si iei cate 3 beri (de caciula) si 2 pungi de seminte si faci covor de jur imprejurul mesei ca sa nu te murdaresti pe slapi si iti demonstrezi geniul arhitectural prin palatele de pahare infaptuite dupa o cantitate considerabila de licoare bahica.

Avand acreditare de la minister nu am avut nicio problema in a intra la concertul mult asteptat. Bouncerii erau la tot pasul. Sunt convins ca au avut antecedente cu atentate la viata artistelor a caror valoare este incontestabila.

Inceputul a fost extraordinar. O sceneta in care un baiat fuma, bea, si citea Playboy. La sfarsit...miraculos dar a inteles ca Iisus este calea si l-a imbratisat pe tipul dubios in halatJ. Imediat dupa am avut parte de un tip de culoare (el zicea ca e american) care ne spunea cum ca Iisus este calea cea dreapta si cum ca si el a fost ca noi...a trait in pacat dar acum vede lumina. Nici nu ma mir ca vede lumina...tipul cu reflectorul de credea la discoteca si il tot inchidea si redeschidea din buton si se batzaia grotesc pe un suport.

Au urmat 2 melodii Girls for Christ. Senzational...chiar si Mick Jagger ar fi gelos de coregrafia fetelor. Au facut un cover ca la cate dupa Toxic de la Britney Spears. Daca ar fi sa citam dupa ele Britney a vrut sa spuna ca pacatul e toxic si de aici o luam de la capat cu teoria...traducatorul de pe scena provenea clar dintr-o familie de oratori semiautisti care aveau influente touretiste.

Pe urma s-au incins spiritele...dar nu intr-un sens rau...toata lumea aplauda si canta...e ca la azilul de batrani...numai ca lipseste mirosul de urina pe holuri.

Inca o sceneta reusita care mie a reusit sa imi transmita un mesaj foarte profund: ar trebui sa ma las de baut definitiv sau ar trebui sa beau dimineata...sunt inca in cumpana. Inutilitatea ei este dincolo de puterea mai de intelegere. Ne apropiam de apogeul concertului. Ce interludiu mai potrivit decat o cainta a unei galeshe domnite care spunea (desigur era din America) ca e prima oara cand ea se ridica si spune de ce Iisus i-a schimbat viata. A fost aclamata si uralele au umplut sala cat ai clipi.

Spleenul a atins cote alarmante in creierul meu si asa prea putin oxigenat in incaperea plina pana la refuz.

A urmat inca o scurta predica a Americanului negru si au spus ca ei vor canta rap si au rugat publicul sa ii ajute. Toti s-au ridicat la comanda in picioare si au inceput sa bata din palme si sa se zgaltaie fara noima. Am spus ca asta e finalul si ar fi mai bine sa ma retrag ca sa pot ajunge in backstage pentru interviuri la cald.

Nu am ajuns in backstage dar am fost abordat de o sumedenie de dusiosi care puneau mereu aceiasi intrebare...daca mori acum? Fiind baiat finut m-am speriat de amenintarile lor si mi-am rugat prietenul imaginar sa vorbeasca el pentru ca eu eram de-a dreptul terifiat. Dupa interminabile polilologhii despre teoria incandescentei sufletului am reusit sa scap de acesti veritabili sacali care erau plini de invataturi.

De mentionat este respectabilul domn care zicea ca el inainte sa il vada pe Iisus era un talhar si un violator si cum el a facut parnaie. Asta da om care sa iti dea sfaturi buneJ. Viata lui a fost plina de credinta si de fapte bune.

Note to self: NEVER ever do that again.

Ca seara sa fie perfecta am prins si o furtuna care imi aminteste de mare...deci am revenit din locul initial...

E trist in lume :P...se duce totul de rapa...bla bla bla...

Poveste despre 5 baiat (candva prin iarna lui 2006-2007)

Poveste despre cinci baiat

Plaiurile mioritice au fost inghitite de maghiari acum cateva sute de ani....dar contemporan noua este alt fenomen dezgustator, si anume bucurestenii care folosesc un fel de sonar pentru zapada. Cum a dat zapada abandoneaza aseazarea omeneasca si pornesc intr-o cursa nebuna de initiere prin injuraturi ca la usa cortului si vitejie pe traseu montan (depasirile in viraj sunt la mare cautare).

Dar povestea noastra nu tine de xenofobia ardeleanului de rand fata de bucuresteanul snob si cotropitor....

Era o duminica pasnica de februarie. Fiecare se relaxeaza, se bucura de brad, mai bea o Lacrima lui Dumitru (prietenii – de betie- stiu de ce). Povestea debuteaza la ora 16.30 cand 5 baieti, nu cu toate oile acasa, au hotarat ca linistea si pacea din acea zi trebuie zguduita din temelii. Asa ca inarmati cu rabdare au folosit iahu messengerul capitalist in scopuri nu prea ortodoxe si dupa 2 ore de discutii aprinse ( se lasase seara si trebuia aprins becul) s-a hotarat in functie de votul cenzitar ce anume vom face. Cheta fiind o imposibilitate fizica din cauza frigului de ingheatau pietrele am hotarat ca ne vom multumi cu putin si vom face un ceai....dar da....un ceai preparat specific, reteta fiind mostenita din mos stramos....

Desigur ora de intalnire este relativa si mereu unul sau mai multi sufera din aceasta cauza si isi distrug neuronii fara ajutorul alcoolului sau al unei femei care are chef de scandaluri :>.

Dupa ce am reusit intr-un final sa ne strangem toti am pornit pe culmile gloriei spre carfur locul de unde planuiam sa luam 2 plicuri de ceai si lemne. Desigur viziunea utopica asupra lucrurilor a fost intunecata rapid cand am constientizat ca nu aveam oala shi lemne (ca nu am gasit). In schimb aveam cani la noi (si era si un dobitoc cu un pahar de sticla pe care l-a uitat in masina cand s-a dat jos).

Desigur am avut timp destul pentru cumparaturi: magazinul se inchide in 5 minute. Am hotarat sa procedam cat se poate de democratic printr-o cearta de toata frumusetea care a captat privirile pline de admiratie ale celor din jur. Tratand astfel problema am ajuns la concluzia pripita de a lua paine si parizer si a ne propti intr-un loc cat se poate de aiurea si sa consumam fara pic de jena si notiune de igiena produsele.

In final am luat branza cea mai ieftina la mat si niste sunca obosita.

Raidul anarhic a continuat in drumul spre destinatia mult visata. Questul secundar de a procura lemne pentru focul din sufletele noastre ne-a dus la o benzinarie noname unde iasovenii de la tejghea, care erau sub puternicul efect bahic, ne-au servit cu lemne de lambriu impachetate ca fructele la aprozar. Dar fiindca eram singuri cretini destul de disperati incat sa oprim ne-au oferit un bonus.... bumbac cu parafina sa aprindem focul.

Am purces la drum si am ajuns la Dambul Morii unde am mers ca orbii spre lumina pana cand am realizat cu stupoare ca nu avem cum inainta din cauza nametilor impozanti ca niste luptatori de K1 dezlantuiti ca gibonii la care se uita cu atata admiratie amatorii de fotbal. Dupa lupte seculare cu acele conditii austere am reusit sa punem masina aproape de posta de la Damb si am inceput sa facem piramida cu influente maiase care trebuia sa simbolizeze curajul nostru de a infrunta frigul si posibilii oameni care urmau sa ne apara in campul vizual.

Dupa ce focul a inceput sa fie strasnic, asta desigur cu ajutorul fotbaliatorilor care stateau ca in zid sa nu stinga vantul focul la care muncisem cu multa truda si in care pusesem suflet si trimiteri la Big Bang-ul originar.

Dupa primele 2 senvisuri i-a venit cuiva ideea nastrusnica de a se servi cu un batz dintr-un boschet si a abuza de chifla proaspata care nu putea riposta si a-si face o imitatie infecta si insalubra de frigaruie. Ideea a fost foarte rapid asimilata de grupul si asha dezbinat. Singurul lucru care ne facea sa uitam de frig era muzica din masina care speria trecatorii si ne facea pe noi sa fim tantosi macar pentru cateva secunde epice. Din nou am realizat ca grupul meu de prieteni este ales pe spranceana.....doar nebuni si inadaptati social. Dar mie imi place :D

Concluzia serii : bumbacul cu parafina nu are gust prea bun in senvis :>

Tara, tara vrem ostasi! (21 Nov 2007)

Am ramas marcat ieri cand din intamplare am prins o stire demna de ora 7...si miraculos nu era vorba despre 184 de morti si nenumarati estropiati, sau de ce a mai facut, continuand a se erija in maniera-si caracteristica simpaticul si (prea) nepotrivitul nostru presedinte.
Stire mare scrisa cu litere de-o schioapa...satenii din nu stiu ce sat (scuze pentru ca sunt uituc si ignorant) asteptau in tinuta de gala in fata primariei locale venirea internetului in sat. Acum fiindca PRO TV-ul cauta rating si nu se jeneaza sa umileasca poporul a inceput sa faca un mic sondaj printre oameni...ce surpriza placuta si neasteptata (macar nu folosesc maniera exhaustiva a lui Dan Diaconescu). "Ce inseamna internet?"..."O viata mai buna, maica", "Nu stiu", "Habar nu am", "Am auzit ca e bun si am venit sa vad cum arata". Nu ma mai complic cu intrebari de genu; "ati intrat vreodata pe internet?" pentru ca ma plictisesc...mare reportaj

Concluziile:
-> romanul se dichiseste si se face cochet pentru orice chestiune "mondena" desi habar nu are cu ce se mananca, de ce se mananca, daca se mananca, sau cum o gatesti;
-> pro tv e atat de disperat dupa o stire incat e in stare sa faca un reportaj cu si despre servetelele cu 3,4, sau chiar 5 straturi (asta da diversitate/competitie)

tinta de atins = sa ma fac controlor

Pai cum cacat sa te urci in autobuzu cu coontrolori si sa te uiti ostentativ la ei cum nu iti fac nimic si se cearta cu un tip care refuza politicos sa le arate buletinul,
Dupa spusele tipului era cel indreptatit sa le arate pula, ba mai mult sa le-o izbeasca de repetate ori de ceafa. Ajungi in statie si nu exista casa de bilete. Te sui in autobuz si mergi la sofer...ei bine el nu a avut ocazia pentru ca talharii l-au pradat cum a urcat. Desi incerca sa le explice politicos ca se grabeste sa predea niste acte pe care le flutura prin fata lor ei o tineau pe a lor si anume: chemam politia da-ne buletinul.
Ca orice individ cu frica lui Dumnezeu am zis ca nu poti lasa cetateanul sa se lupte cu mana cea lunga a "legii" de unul singur. Asa ca l-am rugat sa plece cand s-a dat jos pentru ca puletii nu mai au dreptul sa iti faca nimic dupa ce te dai jos. Dar erau tari in clanta ca dinti tot nu aveau baietii....vremuri grele...grea si viata de controlor, dar macar a facut o facultate................
Am aflat cu mare placere ca unul din ei e cu PeReMeu...si pentru ca Horia i-a spus ca sunt evreu eram tentat sa il amenint cu Mosadul si alti perciuni de rabin. Una peste alta baietii de la RATBV sunt niste mari oameni, stalpii soocietatii ce mai. Propun sa le facem un monument comunist, in cinstea vremurilor apuse, pe cand inca aveau cativa dinti in gura. Nostalgicii sistemului inca vor sa te manipuleze si sa iti arate ca daca vine militia ii bai mare.

respect cretinii care imi iau datele pentru ca ei spre deosebire de analfabetii care vor sa te legitimezi mai au macar o idee in ceea ce priveste scrisul. Cat despre norme morale si bun simt...buna, buna asta;)

traiesc sa ma minunez...si e extraordinar de antrenant:)

La mare la soare

Dupa o pauza binemeritata de mii luni m-am gandit sa va fut creierii din nou cu ineptiile mele de proaspat absolvent al unui mare liceu de prestigiu PE care nu il voi aminti aici din motive pur subiective.

Dupa mirobolantul concert Maiden care m-a lasat cu sechele si fiori care inca trec prin corpu-mi si o seara extraordinara petrecuta alaturi de kispi pe o canapea (Brokeback Mountain era mic copil) ne-am indreptat agale cu metroul spre gara de nord pentru a reintregi gasca si a ne testa nervii cu automistificatorul CHEFERE. Pe langa conditiile mizere ,cocalarii cu ceafa lata care mergeau la costichesti sa agate pizde in megadiscoteca Tineretului si nasii care se credeau smecheri ca rup bilete pentru ca nu au studii superioare am avut de-a face si cu dogoratoarea arsita care in contact cu vagonl-conserva iti da senzatii fara precedent. Dupa intarzieri si alte prostii am ajuns in gara Constanta de unde fara prea mari probleme am luat un microbuz scump dar care avea aer conditionat ( si nu conditionat de cantitatea de fasole ingurgitate). Am ajuns in 2 mai dupa inca o schimbare de autobuz si ne-am ciocnit de extraordinara ospitalitate a sudistilor care, batuti de soare in cap se pare ca se prostesc pe an ce trece si pot rivaliza cu branenii nostrii autohtoni fara cea mai mica problema.

Ca orice om normal care vine la mare nu am mers pe plaja in prima zi, primul contact cu marea fiind cand m-am contopit cu ea in momentul mictiunii, noaptea desigur. Totul frumos in vama veche pana in weekend. Mi-am spus ca nu se poate ca vama sa fie intr-o stare atat de precara cum se plangeau toti. Asta pana sambata cand am vazut Pathfinder, Q7 si Lamborghini pe alee…aici mi s-au naruit toate sperantele pentru statiunea celor mii baruri, unde diversitatea chiar ca acum este inteleasa usor gresit. Cred ca domnul cu Lamborghini cauta Bambooul prin vama, a auzit el ca vara bamboo e pe plaja la vama veche, langa stufstock si Hilton:P. Ciobenii de Constanta si de Mangalia nu m-au mai socat atat de tare pe cat roacherii care infestau efectiv piratii. Fata respectabilului local a devenit loc de parcare pentru maniacii motoarelor cu multi cai putere, din Constanta desigur.

Acesti mirobolanti simpatici cu mintea plina de noxe erau atractia vamii, mai rau decat Q7 si tricouri mulate. Impetuos ei porneau seara de seara la tura prin vama plina de oameni pe alee care trebuiau sa le faca loc acestor cavaleri, ultimi aparatori ai vamii vechi. Si ritualul pagan presupunea si Cargo..cum putea Cargo sa lipseasca din peisaj? Calare pe motoare erau si voinicii care isi turau balaurii si ne ajutau pe toti sa respiram un aer curat fara precedent. Eu unul prefer vidanja. Din acel moment am urat tagma roacherilor prosti care tre sa vina in crasma si sa puna lada de bere pe masa, asta desi berea din lada e calda si afara e arsita…e roc deci trebuie facut. Plete, piele, motor, bere calda, muzica proasta, femei aidoma….visul roc…traiti-l aziJ.

Una peste alta excursia de 14 zile la mare a fost un maraton al exceselor si un deschizator de ochi. Cu toate certurile specifice perioadei diurne din gazda, cu gazda, cu toata lumea si desigur cu Pasca totul a fost un amestec eterogen usor digerabil dupa mult alcool.

Dupa o raceala si o amigdalita ca-n filme a venit ziua plecarii in care a trebuit sa eliberam camerele repede pentru ca nu te poti itelege cu sudistii...ultima oara cand vom colabora cu astfel de oameni, eu cel putin.

Drumul de intoarcere a fost uul ciudat, in care am asudat abudent, in care am aflat ca tot ceea ce se urca din Bucuresti ultimul om e considerat. Tin sa salut babacii de peste 40 de ani care au fost de competitie la drum lung si s-au facut lemn. In excesul lor de nebunie urlau la luna dar nimic violent…niciun manifest care nu isi avea locul.

Tot ce a ramas din statiunea unde eu nu mi-am castigat locul sunt crasmele de pe plaja unde inca poti sa dansezi ca ultimul curca schiop fara sa te simti lezat si privit de cei din jur care sunt mai mult ca sigur mai praf decat tine…Vama Veche plai de dor

P.S.: in poza nu imi suflu nasul cu o felie de paine...multumesc

The Truth Behind Global Warming

mi s-a parut cel putin interesanta ipoteza conform careia exterminarea completa a piratilor a dus la aceasta Incalzire Globala de care ne temem mai mult decat mania lui Doamne-Doamne :P
pentru detalii suplimentare puteti accesa acest sait=> rocpletosatanique

Nevoi extreme de viteza

mari oameni

Nebunia preapocaliptica cauzata de Craciun si revelion la romani (27 Dec 2007)

Inca de la varsta de 14 ani am fost invatat cum sta treaba cu sarbatorile la romani. Slujba mea era sa furnizez familia cu paine pe 24 decembrie cand toata lumea vroia paine proaspata care sa tina pana pe 26 sau pana cand Dumnezeu era inchisa brutaria. Cel mai important era faptul ca prima ora o petreceam in frig din cauza cozii infernale. Acele cozi probabil aminteau nostalgicilor de divinele cozi antedecembriste (sa mor de stiu cum se scrie bazdagania asta...eu asa tin minte) acele miracole ale republicii socialiste in care toti aveam partea noastra pusa deoparte de catre genialii oameni care au avut ideea geniala de cincinal printre alte inventii revolutionare.

Partea cea mai interesanta era ca trebuia sa stai pe loc ore in sir si ascultai mosi si babe cum discutau despre pensiile lor mizere si despre copiii lor neaveniti care, desi nu i-au mai vizitat de 25 de ani, fiind stabiliti in Canada/Spania/Italia/insert any word better than shithole, le trimit pachete cu haine pe care ei le-au folosit si le pun pe pereti ca bani de intretinere scrot paros, si nimicurile lor cotidiene care ma fac sa realizez de ce e plictisitor sa fii batran.

Partea cea mai frustranta era atunci cand ajungeai aproape in fata si ori se termina painea si mai asteptai inca o ora macar ( si da, mi s-a intamplat, din pacate nu o singura data) sau cand venea un oarecare octogenar care iti spunea sa il lasi pe el in fata ca tu esti tanar. Nu inteleg legatura dintre eu sunt tanar si el trebuie sa ia painea inaintea mea. Si asa esti batran, toata ziua stai acasa, nu faci nimic, singura chestie care te face sa te trezesti a doua zi este ori faptul ca vine pensia, ori trebuie sa prinzi povestiri adevarate sa vezi ce cacat a mai devenit cancerigen si cum ar trebui sa duci o viata sanatoasa dupa 80 de ani de mancat „prostii cancerigene”. Deci eu care totusi am treaba, nu am treaba totusi sunt inca tanar si mai am de prins un autobuz, am de ajuns la scoala, am de trait. Graba asta a lor si faptul ca iti impun sa te dai la o parte pentru ca pe ei ii doare spatele sau alte scuze tipice mi se par cel putin penibile. Cati dintre cei care le spun vorbesc serios? Cred ca le-a intrat in automatism sa se trezeasca zilnic sa mearga sa stea la o coada sa cumpere o chestie infima care sa le ajunga o zi ca sa poata iesi si a 2 a zi din casa (cazul acesta se intampla mereu, dar este mai frecvent in preajma sarbatorilor)

Ideea generica este ca romanul turbeaza cand apar beculete si pomi cu beculete pe strazi. Cum se orneaza toata mizeria impregnata in rahatul acela ordinar de oras cum toti uita cum si-au dus viata in ultimele 12 luni si devin mai buni, ca doar asa se face de Craciun...trebuie sa fim mai buni. E ca si cu 14 februarie, iti trebuie o zi ca asta sa poti spune ceva complex ca ”te iubesc” ca este prea greu restul de 364 de zile. Aualeu cum luam cu asalt magazinele si supermarketurile sa gasim preturi cat mai bune la toate aceste nimicuri care alcatuiesc miracolul capitalist al sarbatorilor. Pe masura ce trece timpul se uita din ce in ce mai mult de ce se sarbatoreste Craciunul si simbolurile sunt inlocuite cu o serie de cadouri care dau dovada de snobism in cantitati letale care ne denatureaza pana la stadiul de creiere spalate care accepta tot ce le este bagat pe gat de catre televizor, media in general si de catre oamenii care ne conduc cum pot ei mai bine pentru ei. Copiii mor de foame in tara la noi, nu numai in Africa si voi incompetentilor apareti la televizor la magazinele de bijuterii si va luati un colier de sute de mii de dolari/euro ca sa ne aratati de ce va uram.

Phoenix, insa bani... (25 Nov 2007)

Ca tot este la moda anul asta sa avem parte de reuniuni pompoase, care au ca scop luarea stratului obscen de gros de pe sidiurile care nu s-au vandut in ultimii ani m-am gandit ca ar fi interesant si foarte controversant sa tratez in maniera-mi caracteristica si acest subiect erijat cu multa gratie de mass-media.

Trecand peste reuniunea Iris 30 de care nu mai are rost sa ma leg deoarece toata lumea stie ca „tinerele sperante” de la Iris vor ramane mereu tineri si vor canta tot aia timp de inca 30 de ani si lumea se va duce la Iris si Cargo pentru ca vezi doamne sunt singurele trupe bune din tara...vax...dar asta depinde si de orizonturile tale si de cate prejudecati ai in capul tau maltratat zilnic de televizor.

Revenind la problema arzatoare „Phoenix 45”... tin sa precizez ca avem de-a face cu un concert „caritativ”. Acest cuvant a fost repetat ca o mica obsesie la conferinta de presa si a fost amintit faptul ca ei nu iau banii din preturile exorbitante propuse.

Lovitura cea mare a fost plecarea lui Baniciu din Phoenix, din motive morale dupa parerea mea, care l-a cam lasat pe martirul anticomunist Nicu Covaci cu buza putin umflata si, mai grav, fara vocea-i suava. Dupa ce am auzit pana la refuz cum in ’77 a fugit in cutia de la boxa si cum daca ar fi fost prins cu siguranta ar fi aruncat camionul in lac decat sa fie cenzurat. Oricat de credibil si de nobil ar suna tot nu am incredere in acest fanatism al lui nefondat.

Acum haideti sa o dam pe fata. La conferinta de presa a spus ca o parte din bani se vor duce la fundatia lor care sustine tinerele talente si care va promova multi tineri talentati si care ii va trimite afara la studii de tehnician de sunat (probabil ca vor tehnicieni ca tribunul Covaci a vrut sa ii ia la bataie pe sunetistii de la Stufstock si de la Peninsula anul acesta :P), dar a spus ca si ei au cheltuieli foarte mari. Chiar ma gandeam recent ca strapul lui de la chitara, vestita centura cu gloante, costa foarte mult sa o intretina, si desigur cum am putea uita de frizura lui progresiva cu tente hipiot jegos cu parul latos si colorat funambulesc. Tendinta lui usor avara si maniera in care el vede banii pentru un concert si ii imparte intr-un mod democratic colegilor de trupa m-a determinat sa imi schimb radical parerea despre acest personaj mioritic foarte pitoresc.

Si inca o chestie...Phoenix-ul care canta melodii ca Timisoara...o melodie pentru adolescenti si pentru studenti sa puna pretul la un asemenea eveniment 150 de euro. Pai ce Dumnezeu de principii mai ai intr-un astfel de caz? Cat de ipocrit si josnic poti fii sa chemi doar snobimea selecta a Bucurestiului care poate da un astfel de onorariu si care e servita cu sampanie si caviar. Invitatii de calibru nu vor putea niciodata sa spele o astfel de gafa monumentala a acestei trupe istorice care va dainui multa vreme de acum inainte cu partizanul ei in frunte...ca doar El este Phoenix si fara el nu ar putea exista, el fiind cel blestemat, povara fiind pe umerii lui. Eroul tarii si medaliat de catre celalalt mare idiot al tarii uber-presedintele Basescu. V-ati gasit bai oameni buni J...istoria voastra va dainui mult timp de acum inainte...hai Romania!

Speram o continuare a mirobolantei carti autobiografice in care se poate observa cu ochiul liber, chiar si de catre un ochi "virgin" in tainele criticii literare ca avem de-a face cu un geniu neinteles care isi expune problema intr-un mod laborios folosind un limbaj academic....huooo

P.S.: imi puteti spune va rog adresa unde ii pot trimite distinsului domn mai sus amintit o carticica in care se prezinta tabla impartirii cu 7 pentru oamenii mai putin dotati la mansarda ;)

Din strafundul putului gandirii, pentru amicii din autobuze (8 Mar 2007)

Din nou am ajuns sa fiu revoltat de conditia precara a tarii mele iubite....in care traiesc cu atata patriotism incat tinde sa capete cote nationaliste...in ritmul acesta sigur intregrarea mult dorita si visata de bravii nostrii conducatori orbi cu un calus de plumb in gura va fi un esec.....din nou.... Romanie....plai de dor....

Ca orice adolescent "normal" care dramatizeaza orice problema la cote alarmante ("ca asa le sade bine unor sagunisti") am hotarat sa folosesc un mijloc de transport in comun aprovizionat de catre maretul mogul R.A.T.B.

Nu mica mi-a fost mirarea cand de ziua nationala totul a fost dat peste cap in stil mare de ma simteam ca intr-o tara nou formata in Africa de Sud (vezi Swaziland :P) in care loviturile de stat sunt la ordinea zilei, in care niciodata nu stii cine pe cine conduce si eu cu cine votez?

Ideea generica este ca toate troleibuzele smechere de pe vremea cand bunica se distra de minune pe muzica anilor 20 au fost inlocuite cu autobuze mai mici, mai multe, mai "fiabile". Concluzia este ca toti ar trebui sa fim foarte satisfacuti de aceste "alterari" ale realitatii cotidiene. Dar desigur schimbarea a fost facuta ca o desfundare de buda de la tara de catre un ucenic de vidanjeor cu jumatate de norma a carui mentalitate ne va umple pe toti de materie fecala.

Dimineata ca dimineata este inbulzeala ca si cand vine apocalipsa si trebuie sa ne mantuim sufletele sau sa ni le rascumparam in timp util si orice secunda este vitala. Dar problema este ca toate mijloacele in transport mai nou se opresc in faimoasa livada pentru ca in centrul vechi nu mai urca decat un mirific microbuz cu forma ciudata, un pic mai inalt decat celelalte si mult mai scurt. Ar fi minunat daca nu ar mai trebui sa mai compostezi un blestemat de bilet sa mergi o singura statie ca sa nu intarzii la scoala cea de toate zilele in care te desavarsesti ca om.

Am ramas calm...nu m-am revoltat inutil contra unui sistem defect, in care o eroare nu este corectata sub nicio forma ci din contra este fructificata la potentialul ei distructiv maxim. Asa merge treaba in tara asta...

Apogeul frustrarii mele a fost atins in urma cu o ora cand suindu-ma intr-un astfel de carcasa a mortii care mai nou produce caldura (ironia este ca inainte mureai de frig si geamurile erau inghetate pe dinauntru ) si care este mereu plina ochi.

Poate mijlocul in sine s-a schimbat dar oamenii de toata "stima" continua sa il utilizeze cu proxima ocazie. Deci din nou avem traditionalul roman care a consuat usturoi la pranz si conform principiului sa moara capra vecinului, sa ii ia apele casa si sa ajunga un ahtiat al fanaticilor religioshi in faza terminala a declinului sau, se urca in autobuz si respira ca un mistret impuscat in timpul vanatorii si caruia tocmai i-a fost sectionat gatul si respira ultimul metru cub de aer. Urmatorul specimen care poate produce migrene este copilul intre 2-5 ani care alaturi de un bunic calatoreste cursa vietii sale si tine dinadins sa se faca auzit inca de mic (~X( ).

Cel mai nociv specimen este pensionarul. Acesta se imparte in 2 categorii: babele care se urca in autobuz si spun ca aproape au fost furate in autobuzul precedent( noroc ca pensia e mica si se duce pe medicamente si intretinere si hotii nu au avut ce sustrage in mod fraudulos. Oameni buni.....se fura.....e un fapt....acceptati-l si luati atitudine protejandu-va....nu va mai plangeti atata ) si batranii atotstiutori (de asemenea cunoscuti drept politicienii de cafenea, cei care la batranete au ajuns la concluzia ca este ceva suspect in tara si toti isi vor binele personal neinteresandu-i de cei din jur) care filozofeaza pe tema banilor publici si felul in care ei i-ar gestiona mult mai bine decat conducerea totalitarista care nu face nimic pentru oras.

Daca tot sunt atat de priceputi atunci pe vremea comunismului de ce nu au facut ceva sa le fie mai bine? De ce au acceptat toate ororile sistemului de atunci? De ce nu au luat atitudine macar o singura data in viata lor patetica si plina de "realizari" (ce-i drept zidar-faiantar se cauta pe plan mondial...)??? Pentru ca guvernarea prin teroare a dat roade si toti erau speriati de consecinte. O adunatura de indocrinati care vad doar in fata si nu incearca nimic pentru libertate si pentru "democratie".

Acesti pensionari sunt si cei carora mereu nu le convine ceva la tine. Ai parul lung (satanist), ai haine largi (desiratule), ai cioc (neingrijit, prost crescut), ai pantaloni sau haine de camuflaj in general (terorist) si exemplele pot continua. De asemenea trebuie sa le cedezi locul in autobuz altfel iese cu scandal. Acest lucru se repeta la posta sau in orice alt loc public in care cozile interminabile ne fac sa devenim nostalgici la regimul glorios recent apus si la cat de bine era atunci....

Cred ca daca va spun ca am vazut un autobuz cu usile deschise in care oamenii se tineau de ceea ce puteau si stateau in exteriorul autobuzului o sa ajungeti la concluzia ca Romania se diferentiaza de Congo prin faptul ca la noi ninge.

Concluzia? Trageti-o voi ca eu imi bag actele si emigrez.....I'm done with this shit hole.

Dupa cum spune cantecul: in tara noastra orice e posibil, dar sa schimbi ceva e aproape imposibil...
Romanie....plai de dor :-<

Mitul urban al servicilor ireprosabile (6 Mar 2007)

Ca orice elev de bun augur si cu o urma de ratiune in dovleac am decis ca este timpul sa imi dau examenul Cambridge. Decizia a fost luata cu foarte mari probleme si fara banul meu norocos nu stiu ce as fi facut.

Desigur o astfel de realizare trebuie sarbatorita cu un lighean de alcool ca doar asa e obiceiul la romani inca din vremuri imemoriale). Dar pana sa se ajunga la o sarbatoare bahica de toata frumusetea a trebuit sa infrunt sistemul corupt si irecuperabil.

Ideea este ca pentru un rahat de mandat postal a trebuit sa stau 10 minute, primul mandat era pentru o persoana fizica. Am decis ca nu are rost sa imi distrug neuronii si asha bulversati dupa o zi de scoala solicitanta si plina de informatii utile in viata de zi cu zi (desigur doamna profesoara, atelier de croitorie imi fac; daca ma gandesc bine ma las si de scoala ca si asa e inutila si pentru croitorie am nevoie doar de vointa de fier a republicii mele brave si de vreo 5 Marii (n.r. - o Marie, doua Marii).

Dupa comple(c)tarea formularului am stat la inca o coada pentru a putea plati pistarii de examen. Cand am ajuns in fata emotia a prins cote alarmante. Desigur, formularul era gresit. Da-i si completeaza altul ca doar o vizita la posta e cu strigaturi si voie buna. Am terminat si a 2 a tura de tortura impusa de sistem. Ajuns la coada am stat inca un sfert de ora fara a avansa pentru ca o doamna respectabila din fata mea vroia sa trimita o scrisoare spre o comuna decupata probababil din vreun roman psihedelic.

Ca tacamul sa fie complet am avut de-a face din nou cu vesnicii nostri ghimpi. Indubitabil este vorba de pensionarii aceia de la posta. O rasa parsiva care ar face orice sa se bage in fata: „maica tu esti tanar. Ia lasa-ma te rog pe mine in fata ca de abia stau in picioare” si alte replici de real succes printre randurile muncitorilor ajunsi de multa vreme in rezerva dupa slujirea loiala a conducatorilor vaporului numit Romania. Normal fiecare pensionar ajuns in fata nu vrea de fapt nimic important ci doar pune intrebari agasante care nu prea isi au locul. Stim ca sunt singuri si se spune ca daca nu vorbesti vreme indelungata ori devii genial ori te tampesti. Ei nu prea risca si isi gasesc un partener de discutie fuctionarul/a de la ghiseu.

Doamna de care am avut eu parte astazi este clar ca facea parte din inalta societate. Ea nu se amesteca in norodul care statea la coada. S-a infipt direct in fata mea. Am dedus ca vrea sa puna o intrebare( nu la fel de bizara precum cele puse de pensionarii de cursa lunga). Nu mare mi-a fost mirarea cand mi-am dat seama ca de fapt dumneaei se bagase in fata ca nu prea avea chef sa stea la cozi sa transpire si poate sa piarda vreo 2 puncte din IQ-ul si asa firav si slabit dupa ani de subordine orbeasca si tone de alcool menit sa inbarbateze natiunea. Desigur boicotul a pornit aproape instantaneu . A refuzat sa se amestece in discutii de mahala cu muritorii de rand care erau morali si stateau la coada.

O alta problema a Postei Romane este redundanta de care au parte cei care au nevoie de serviciile acestei institutii care iti provoaca doar euforie si veselie. Birocratia din aceasta institutie te poate face sa te plimbi de la un ghiseu la altul timp de ore bune fara sa rezolvi nimic. Suntem unici din acest punct de vedere.

Nu prea mai este nimic de zis....Romanie plai de dor....nezau tau 8->

Invatatura deprinsa cu mult tact: e moral sa fii imoral

I hate (28 Feb 2007)

Acest blog nu este scris de mine....dar imi place(doar titlul imi apartine).

Vesnicele mele frustrari m-au condus din nou in bodega satului unde am incercat sa uit de toate cretinitatile cotidiene prin patima alcoolului. Nu stiu daca ma ajuta la ceva si totusi mi-am pierdut speranta si nu imi pasa de santatatea mea psihica. Orice adolescent ajunge la varsta in care ori se apuca de ascultat manele si traieste in ignoranta sau incepe sa gandeasca si sa realizeze ca habar nu are ce are de facut in viata si nu are cine sa ii explice.

Nu stiu daca are rost sa scrii cand nu ai nimic de zis dar eu acum sunt mult prea distant incat sa imi pese ce spun cei din jur. Asa ca fie cititi, fie nu, sa ma lasati in pace si sper sa realizati ca nu insemnati nici cat inseamna un fir de nisip in marea desertului.

La varsta adolescentei toti se remarca prin ceva. Si toti viseaza la fata ideala, la popularitate, la niste rezultate decente la scoala si prieteni de incredere. De asesmenea si un sport este o realizare extraordinara.

Toate ca toate dar tot problemele de dragoste sunt cele mai importante in viziunea tuturor. Mai nou dragostea este ceva redundant. Totul trebuie sa fie la obiect. Carnal, fara sentimente, fara vreo implicare de nici una dintre partile participante. Cum sa nu simti o repulsie fata de lumea cotidiana si fata de mastile purtate cu nonsalanta de toti cei din jur? Dragostea nu mai poate fi frumoasa? Mai exista acest termen? Mai are acelasi sens? Probabil ca unii dintre voi se bat cu o caramida in piept ca da...eu nu consider ca da. Totul e prea fad in viziunea mea sa mai conteze.

Mereu crezi ca ai gasit "persoana" potrivita shi mereu te arzi...mereu te indragostesti de o persoana ideala. O iubesti pentru ce vrei tu sa fie. Ii ignori defectele si o idealizezi ca un poet romantic incurabil si care devine instrumentul fiintei aceleia marsave, care are o mie de fete, si care mereu pare cea mai buna "afacere" pe care ai facut-o in viata ta lipsita de riscuri si angajamente. Desigur utopia tine putin si nu pentru ca ai fi tu de vina, ci pentru ca standardele ei, sau doar plictiseala cauzata de tine, sau poate boala incurabila de care sufera si alaturi de care traieste in simbioza dand nastere unui parazit letal (nimfomania este o boala).

Treci peste si cand te crezi invulnerabil si intangibil in niciun fel atunci te loveshte in moalele capului. Sentimentul acela parsiv care te tine treaz si nemancat ore, chiar zile intregi. Sentimentul care nu are mila, acela care roade de dinauntru si te face mizerabil si umil, iar pentru ca oroarea sa fie completa iti face placere sa te simti asa. Iti place sa privesti persoana de la departare, uneori sa si vorbeshti cu ea, dar nu ii dai vreo idee despre ceea ce simti, te poate distruge un refuz. Asa ca preferi sa traiesti in ignoranta, sa nu te afirmi in fata ei decat prin remarci de duzina, prin umor vulgar si prin adjudecarea rolului de mascul dominant. Stii ca totul este un rol, dar ti se pare ca ea este un critic de specialitate care este si excentric si care sigur isi va da seama la ce te referi prin jocul tau primitiv.

Totul este un joc; infantil, fara urma de ratiune. Si este mai bine sa ramana asa. Pentru ca un joc de copii este pur macar. Nu intervine nevoia carnala de a atinge un corp deflorat de alte zeci de persoane fara un viitor spiritual, manati doar de chemarile strabunilor lor, care faceau asta pentru ca nu stiau mai bine, nu aveau cunoshtiintele contemporane noua. Pentru numele lui Dumnezeu credeau ca apa este un lucru rau.

Si te mai miri cand vezi ca un copil de 13 ani povesteste despre ultima lui experienta sexuala cu o fata de la liceu. Si ce mandru este el in ineptia sustinuta sus si tare. Totul este pierdut, este prea tarziu pentru un romantic sa mai haladuie stingher prin lumea de afara. Doar suferinta si uimire il asteapta in iadul dezlantuit pe Pamant.

Dragoste la prima vedere? poate impuls de moment. Nu mai poti fi sigur de nimic. Valorile lucrurilor s-au pierdut pentru totdeauna in meandrele timpului.

O iubesti, dar ea habar nu are ca exista aceasta parte a ta care s-ar sacrifica pentru ea. Ar face orice sa o faca sa se simta speciala, pentru ca este speciala, inseamna totul pentru omul umil care o adora, o idolatrizeaza pentru ca stie ca nimeni nu e perfect dar in ochii sai ea este, o nimfa.

Niciun viciu nu va putea sa te faca invulnerabil.