6 dec. 2009

Votul la romani


Alegerile la români sunt prilej de paranghelie și exagerare grosolana cam ca orice alt obicei “monden” pentru masele de oameni. Bineînțeles la vot mergi imbracat frumos ca la biserică/nuntă ca doar esti un cetățean demn care își exercita dreptul constituțional de a da cu ștampila.
De când a început marea campanie electorală pe peste tot pe unde te uiți vezi scandaluri, dezbateri și alte bucurii ce nu sunt posibile decât în aceste frumoase săptămâni de “luptă politică” acerbă. Acum e momentul să apară filme compromițătoare, dosare fantomă care au stat sub lacăt 5 ani și acum sunt scoase în toată splendoarea lor să bage în căcat posibilii pretendenți la cea mai omagiată poziție din acest mirific stat de lumea a 3 a.
Bineînțeles tot omul se uită la știri și e mereu informat, că de așa e românu’. Acum cu orice mijloc de transport încerci sa ajungi dintr-un loc în altul există veșnicii politicieni de cafenea care știu cum era pe vremea comunismului și de ce nu e bine să iasă unul sau altul. Taximetriștii sunt desigur categoria privilegiată cu care trebuie să conversezi că se simt singuri. Mereu ei susțin că au pus bazele revoluției. Ei sunt pilonii care au făcut totul posibil. Li se pare absurd ca ei după ce au dat jos comunismul să fie cei care îl pun la loc. Desigur au și argumente pentru fiecare inepție scoasă. Trecând și peste odorizantele cu miros de crini și alte flori exotice ne rămân doar afișele din geam de care sunt sigur că v-ați săturat cu toții.
Marea campanile cred că are rolul de a testa limitele omului normal. Sute de mii de afișe pe toți pereții. Lasere pe Tâmpa si alte metode subversive de convingere. Cea mai enervanta de departe este mașina cu banner mare și cu imnul partidului. Cât e ziua de lungă se plimbă pe glorioasele străzi, reparate pentru campanie, și toacă ultimii neuroni. S-a întâmplat sa primesc mesaje cu sondaje fără să cer așa ceva. Am primit scrisoare de la prezident în care mi se explica asemenea copiilor speciali de ce trebuie să mă implic și să merg la Referendum.
Slogane infecte, imnuri la modă in 19oo toamna, concerte organizate de partide, flyere primite o dată la 50 de metri, brichete, pixuri și un întreg arsenal de nimicuri destinate nouă, cei care decid.
Cine poate uita petrecerile câmpenești cu mici și sarmale gratis pentru simpatizanți. Sau “ajutoarele” date de către primar prin sate pentru a asigura votul correct din partea cetățeanului muritor de foame care cum pune ochii pe sacul cu merinde se conformează.
Votul tău contează. Vino la vot. Ţine cu noi. Învingem împreună. Vă dă țara înapoi. Hai România(aici se simte aluzia fină adresată sămânțarilor care populeaza stadioanele). Cum să nu iubești acest alai de mizerii tipice unei țări balcanice parcă desprinsă dintr-un film al lui Kusturica?
Românie, plai de dor…

Indubitabil cea mai penală poză din această campanie

Şi desigur o melodie de suflet pentru toți cei care simt schimbarea venită acum 2o de ani

19 apr. 2009

Minunea sarbatorilor pascale


Crestinul latent care zace in toti isi face drum spre ratiunea fiecaruia dintre noi, in special in noaptea cea mare, noapte in care asa-zisul Mantuitor invie, motiv de agapa mistica. Ca orice roman constiincios si cu frica lu Dumnezeu am zis ca e bai mare daca nu merg la inviere. Asa ca inarmat cu candela cu capac tip 2 m-am indreptat spre locul sfant de unde aveam sa iau sfanta lumina, luata de la sfantul preot, de la sfantul Ierusalim cu sfantul Tarom, prin bunaviointa sfantului cel mare.

Pe drum bineinteles ca am dat de vesnicii “credinciosi” frenetici. Ii stiti, cei cu ba tu ce muzica asculti? N-ascult ca e noaptea de inviere. Aceste specimen roiesc in jurul bodegilor cu lautari si voie buna. Singura lor problema e ca indiferent de ora la care te intalnesti cu ei nu prea a ice discuta cu ei ca ori sunt beti, ori ai prefera sa fie beti ca sa aiba o scuza pentru performantele precare ale creierasului lor neted ca un patinoar.

Ajungand la biserica am zis ca poate anul acesta va fi diferit, lume mai diversificata, estomparea diferentelor dintre generatii, bunavoiinta din partea pupatorilor de moaste si alte vise nerealizabile. Nici nu apuc sa intru bine in biserica si dau ce cea mai cunoscuta si insuportabila grupare care isi face veacul prin curtea bisericii.

Babele care vin tarziu dar vor in fata…cu totii ne-am intalnit cu ele ori la posta, banca, aprozar orice loc de aglomeratie sunt acolo, te pandesc si asteapta sa spui ceva bun de criticat ore in sir. Dragele de ele vor sa fie langa Iisus cand invie ca de la o varsta nu mai vezi ca pe vremuri cand mergeai la festival la mamaia sit e rupeai pe balariile de acolo. Ideea e ca avestea sunt si cele care vor sa te faca sfant inainte de vreme dandu-ti foc cu lumanarile lor cu lumina de la Ierusalim. Nici nu apuci sa calci bine in biserica si déjà te imping sa se grabesc sa le remarce preotul pentru acest zelotism timpuriu, manifestat doar dupa pensionare. Desigur paceste fiinte parsive si ipocrite pot corupe rude mai tinere sa le duca de mana pana mai in fata. Astfel capata un plus de viteza si injuraturile se rasfrang acum pe ambele personae.

Un alt grup foarte drag mie este cel al persoanelor care te studiaza din cap pana in picioare si sigur gasesc probleme “fundamentale” de conduit, cum ar fi sapca de pe cap, gluga, imbracamintea care nu e ca pe vremea lor trezeste spiritual critic din ei. Deseori ii vezi vorbind intre ei desi nu se cunosc, dar acum ca au un subiect comun, tu, sunt cei mai buni prieteni de critici. Momentul de climax este cand, ca pe stadion, te intreaba de ce nu canti si tu cu ei. Atunci chiar simti ca undeva se greseste si ca tu nu a ice cauta in acel loc al luminii si iertarii pacatelor.

Paganul din mine nu rezista si la slujba din biserica si alte mituri care consuma mult si carora nu le vad efectiv rostul. Asa ca am plecat cu capul plecat si sfanta lumina de la Ierusalim spre casa, sa duc bucurie in sufletul celorlalti. Bineinteles ca batea vantul si efortul meu de a face o fapta buna a fost in zadar…

Acum haideti sa trecem la chestii mai interesante. De exemplu romanul credincios care posteste o luna de zile cu strictete si se duce la biserica pentru a-I fi iertate toate magariile din anul precedent. Acest specimen este pe atat de disciplinat pea tat de hapsan si necumpatat. Dupa o luna de mancat mancare sanatoasa si cainta severa, vine noaptea de Inviere cand toata lumea are dezlegare la tot. Acum iese la iveala natura primitiva a romanului. In aceasta frumoasa seara cu fericire si iluminare sunt cele mai multe cazuri de coma alcoolica din an, cele mai multe indigestii si desigur, cine poate uita cele mai multe toxiinfectii alimentare de tot felul. Suntem pur si simplu ademeniti de alimentele de care ne-am privat singuri timp de o luna, sau cat dureaza postul, si pur si simplu nu ne putem opri din mancat. Mostenire balcanica,mostenire de la romani….pana la urma cui ii pasa asa tare? Ideea e ca acum este implantata adanc in creierul majoritatii. Sarbatorim din obligatie sau din daruire neconditionata omuletului invizibil din nori care e atotstiutor, atotvazator, daaar care are o problema cu banii…pur si simplu nu poate avea grija de bani si mereu vrea mai multi….

Romanie, plai de dor



P.S.:Acum spalarea pacatelor...

P.P.S.:tot in iad ajung >:)